Dragele mele,
Bine ați venit la prima noastră serie de articole dedicate unui subiect atât de sensibil și de personal cum este „Căderea părului”.
Dacă va exista interes din partea dvs., vom continua cu informațiile pe marginea problemei. Ne propunem să atacăm problema sub mai multe aspecte și să încercăm să vă oferim cât mai multe date, care să vă ajute fie să rezolvați problema, fie să găsiți puterea să o depășiți și, de ce nu, să vă împăcați cu ideea.
Aici veți afla informații valoroase, care vă vor ajuta să înțelegeți cele mai comune cauze care stau la baza căderii părului, astfel încât să puteți învăța cum să evitați pierderea părului, să tratați simptomele și să preveniți deteriorarea ulterioară!
Să facem cunoștință
Mă numesc Andreea și am păr. Încă. Nu cine știe ce, dar fac eforturi să țin lucrurile sub control.
Părul a fost mereu o preocupare pentru mine, dar, în inconștiența vârstei (de atunci, firește), l-am maltratat, vopsit, decolorat, revopsit, tratat, îngrijit, tuns și coafat de mai bine de 20 de ani.
Părul meu trebuia să fie oricum, atâta timp cât era lung și blond.
Nu doar acești 20 de ani de experimente try-and-error pe propriul meu păr îmi permit să avansez teorii cu privire la lucruri atât de serioase, cum ar fi cauzele căderii părului, vitaminele și suplimentele necesare etc.
Odată cu vârsta, m-am resemnat cu aspectul părului meu, am intrat pe un program de conservare a lui și am dezvoltat o afacere din păr, din lipsa lui, din păr artificial, păr alternativ etc. — revin — și, nu în ultimul rând, m-am documentat.
E drept, era bine dacă o făceam mai demult; cu siguranță aș fi câștigat câțiva ani în lupta pentru un păr mai frumos, dar „mai bine mai târziu decât niciodată”.
Pe scurt: nu te impacienta! Nu ești singură!
Statisticile căderii părului
Se pare că suntem chiar foarte multe cele care facem eforturi pentru un păr mai frumos, sănătos sau măcar pentru un păr ceva mai des.
Statisticile sunt îngrijorătoare, cifrele sunt alarmante, iar tu și părul tău, sau mai bine zis, lipsa părului tău, nu sunteți decât un procent infinitezimal din această ecuație.
Conform statisticilor recente, 35 de milioane de bărbați și 21 de milioane de femei suferă de căderea excesivă a părului numai în S.U.A., peste 810.000 dintre ei urmând tratament profesional.
Vă prezint cifrele din America, pentru că, se pare, acolo au fost centralizate datele și există ceva mai multe studii în domeniu.
Numărul mediu de foliculi de păr de pe scalp este de 110.000, iar este firesc ca o persoană să piardă 50 până la 100 de fire pe zi, în timpul procesului de reînnoire a părului.
Dacă observați zone calve sau aveți o subțiere excesivă a firului de păr, este posibil să fie o problemă.
Ce este alopecia
Căderea părului, denumită științific alopecie sau, mai popular, chelie, este considerată pierderea de păr de pe cap sau de pe corp. Unele tipuri de chelie pot fi cauzate de o afecțiune autoimună, numită alopecia areata. Veți găsi mai multe informații pe acest subiect într-un articol dedicat, chiar pe site-ul nostru.
Formele extreme de alopecia areata sunt alopecia totalis, care implică pierderea totală a părului de pe cap, și alopecia universalis, care implică pierderea totală a părului de pe cap și de pe corp.
Pentru cele care suferă de forme severe de cădere a părului pot exista numeroase cauze, cum ar fi medicația, chimioterapia, expunerea la radiații și alte substanțe chimice dăunătoare. Poate fi, de asemenea, cauzată de o infecție fungică, de traumatisme provocate de vătămări corporale sau de daunele provocate de tragerea compulsivă a părului — și asta fără a mai menționa deficiențele nutriționale și factorii hormonali, precum boala tiroidiană, boala de piele sau chiar stresul.
În majoritatea cazurilor, căderea părului este temporară, dar, în alte cazuri, poate fi permanentă, în funcție de gravitatea bolii. Unele dintre cele mai frecvente cauze ale căderii părului sunt hormonale.
Hormonii sunt atât un stimulent care ajută la creșterea părului, cât și un factor decisiv, care poate duce la pierderea lui.
Dezechilibrele hormonale afectează ambele sexe, atât bărbații, cât și femeile.
Subțierea părului la bărbați urmează adesea un model dinspre partea anterioară a scalpului către coroană, în timp ce subțierea părului la femei nu respectă, de obicei, un tipar specific.
Legătura dintre anemie și căderea părului
Am să insist asupra uneia dintre cauzele care trec, de multe ori, neobservate și care poate fi relativ ușor și rapid de remediat.
Lipsa fierului din organism sau o concentrație scăzută a acestuia este o cauză comună a căderii părului.
Anemia poate apărea dacă dieta dvs. nu conține alimente bogate în fier sau dacă nu absorbiți fierul corect. Alte cauze ale anemiei includ pierderea de sânge (în special la menstruație), bolile și sarcina. De fapt, femeile însărcinate au nevoie de un aport crescut de fier, pentru a furniza sânge și oxigen bebelușului, și, prin urmare, devin adesea anemice.
Dacă vă pierdeți părul sau observați că acesta nu mai crește în același ritm ca înainte, vă sugerăm să cereți medicului dumneavoastră să vă testeze nivelul de fier. Nivelurile de fier trebuie analizate verificând următorii indicatori din sânge:
- Hematocritul — reprezintă volumul ocupat de globulele roșii în raport cu volumul probei de sânge, exprimat în procente. Un nivel optim se situează între 35 și 45% pentru femei și între 38 și 50% pentru bărbați.
- Nivelul de hemoglobină — de obicei, este calculat numărul de grame (g) de hemoglobină pe decilitru (dL). Valoarea considerată normală pentru femei se află între 12 și 15,5 g/dL, iar pentru bărbați, valoarea normală se află între 13,5 și 17,5 g/dL.
- Feritina serică — feritina este o proteină din corpul tău, care stochează fierul și îl eliberează atunci când corpul are nevoie de el. Un nivel scăzut de feritină serică înseamnă, în mod implicit, un nivel scăzut de fier în organism.
De ce este importantă feritina pentru păr
O anumită cantitate de feritină este păstrată în bulbul de păr. Bulbul de păr o folosește, atunci când este nevoie, pentru a forma proteinele din care este alcătuit părul, permițând astfel creșterea firelor de păr. Totuși, atunci când nu obțineți suficient fier prin dieta dvs., corpul dvs. preia feritina păstrată în țesuturile neesențiale (precum bulbul de păr) și o oferă țesutului esențial, cum ar fi inima. Acest lucru înseamnă, adesea, că faza de creștere (anagenă) a ciclului de creștere a părului dvs. este scurtată, ceea ce face ca șuvițele să cadă prematur, înainte de a atinge lungimea lor maximă.
(Este important să rețineți că nivelurile optime de feritină pentru părul dvs. sunt mai mari decât cele pentru restul corpului. Din nou, acest lucru se datorează faptului că părul dvs. este un țesut neesențial.)
Dacă feritina dumneavoastră este scăzută, încercați să nu vă faceți griji — dermatologul dvs. vă poate prescrie un supliment de fier. Căderea părului din cauza feritinei scăzute este complet reversibilă și relativ ușor de corectat.
Este important să respectați doza care vi se administrează, deoarece un nivel ridicat de fier poate fi la fel de periculos, iar administrarea unei doze mai mari decât cea prescrisă nu va duce la un rezultat mai rapid.
De asemenea, poate doriți să îi cereți medicului dumneavoastră să vă sugereze modificări în dietă.
Cel mai benefic tratament pentru anemie este atunci când primiți fier printr-o alimentație variată, de bună calitate, precum și printr-un supliment adecvat.
Simptomele carenței de fier
Simptomele carenței de fier includ, printre altele:
- Oboseală
- Rezistență scăzută la orice tip de efort
- Lipsa puterii de concentrare
- Stare de agitație
- Inapetență (lipsa poftei de mâncare)
- Dispnee (greutate în respirație)
- Dureri de cap
- Dureri toracice
- Ritm cardiac crescut
- Amețeli
- Insomnii
- Paloarea tegumentelor (pielii) și a mucoaselor
- Modificări la nivelul unghiilor, părului sau pielii (părul devine uscat și friabil, unghiile devin concave)
Fierul din alimentație — heme și non-heme
Dacă o persoană nu consumă suficiente alimente bogate în fier, cum ar fi proteine de calitate din carne slabă, organe, fructe de mare sau legume verzi cu frunze, este foarte probabil ca, în timp, să se confrunte cu problema căderii părului.
În alimentație putem regăsi fierul sub două forme: fier heme și fier non-heme. Fierul de tip heme se găsește în carne, pește și carne de pasăre. Este forma de fier care este cel mai ușor absorbită de corpul tău.
Fierul non-heme se găsește în alimentele de origine vegetală, cum ar fi fructele, legumele și nucile. Alimentele cu fier non-heme sunt o parte importantă a unei alimentații hrănitoare și echilibrate, dar fierul conținut în aceste alimente nu va fi absorbit complet.
Mitul spanacului bogat în fier
Știți care este planta cu cel mai mare conținut de fier?
Greșit.
Nu, nu este spanacul.
Cea mai mare cantitate de fier de tip non-heme este conținută în pătrunjel. Asta înseamnă că o salată orientală, precum tabbouleh, este nu doar delicioasă, ci și foarte sănătoasă.
Ați putea spune că spanacul a fost primul „superaliment” de care ați auzit, încă din copilărie.
Prima noastră lecție de nutriție datează din vremea când nu exista pericolul supraalimentării cu nimic și când nu era nicio problemă dacă mâncai cartofi prăjiți cu ceafă de porc, ciocolată, Pepsi, mezeluri și multă, multă pâine.
Aveam noi ce aveam cu salamul de soia, dar ne-au trebuit 20 de ani până să ne reconsiderăm poziția în privința lui.
Cine nu știa că puterea lui Popeye Marinarul se datora alimentației cu spanac?
Nu vreau să dezamăgesc, dar se pare că lucrurile nu stau chiar așa.
Pentru a pretinde că un aliment este o „sursă de fier”, o porție de 100 g trebuie să conțină cel puțin 15% din aportul zilnic recomandat de fier (14 mg).
Or, 100 g de spanac au circa 2,1–2,7 mg de fier.
Pentru ca un aliment să fie clasificat drept „bogat în fier” însă, trebuie să aibă aproape dublul acestui număr, adică aproape 4,2 mg/100 g.
Cercetătorul Ole Bjørn Rekdal s-a aplecat cu mult interes asupra acestei legende urbane și a fost rezervat cu privire la spanac.
El a precizat că „spanacul nu trebuie să fie prima și unica sursă de fier din organism, pentru cei care suferă de un nivel scăzut al fierului în sânge”.
Următorul paragraf este preluat dintr-un articol publicat de K. Sune Larsson în Journal of Internal Medicine:
„Mitul din anii ’30, potrivit căruia spanacul este o sursă bogată de fier, s-a datorat informațiilor înșelătoare din publicația inițială: un punct zecimal greșit poziționat a dat o supraestimare de 10 ori a conținutului de fier [Hamblin, 1981]. (Larsson, 1995: 448–449)”
(https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0306312714535679)
Cum? Nu știați că săracul Popeye a mâncat degeaba atâtea conserve cu spanac?
Se pare că efectul placebo a funcționat.
Generații întregi de copii au mâncat spanac pentru că Popeye a făcut-o.
În 1870, chimistul german Erich von Wolf a cercetat cantitatea de fier din spanac și din alte legume verzi.
Când și-a scris descoperirile într-un nou caiet, a greșit un punct zecimal, făcând conținutul de fier din spanac de zece ori mai generos decât în realitate.
În timp ce domnul von Wolf a aflat, de fapt, că există doar 3,5 miligrame de fier într-o porție de 100 g de spanac, numărul acceptat a devenit 35 de miligrame, din cauza greșelii sale.
Și asta nu e tot.
Acidul oxalic prezent în spanacul proaspăt poate încetini absorbția unor substanțe nutritive esențiale, cum ar fi calciul și fierul. (Vedeți ironia?)
Vestea bună este că acidul oxalic se reduce prin încălzire, ceea ce înseamnă că un spanac fiert sau sotat este, dacă nu o sursă de vitamine, măcar o farfurie delicioasă. Chiar dacă nu e bogat în fier, o cană de spanac conține 45% din necesarul de vitamina A. Și asta e foarte bine.
Mai adăugați și faptul că, odată fiert, cantitatea ingerată de spanac se poate dubla…
Dacă mai luăm în calcul și faptul că fierul din spanac este de tip non-heme și nu este absorbit în intestinul subțire decât în proporție de 2%, și că, tot el, spanacul, are o concentrație mai mare decât alte plante din familia sa de acid oxalic, poate că mai bine ne-am bucura de o friptură bună, în sânge, sau de niște ficăței (mai ales dacă provin din surse cunoscute și controlate, iar donatorii nu au fost tratați cu antibiotice).
Alte surse de fier
Alimentele bogate în vitamina C — cum ar fi roșiile, citricele și ardeii roșii, galbeni și portocalii — pot ajuta, de asemenea, la absorbția fierului non-heme din alimentele de origine vegetală.
Fier din surse vegetale: orez brun (o ceașcă preparată) — 0,8 mg; fulgi de ovăz (o ceașcă preparată) — 1,6 mg; germeni de grâu (2 linguri) — 11 mg; tărâțe (o ceașcă) — 6,3 mg; semințe de floarea-soarelui (30 g) — 1,5 mg; pâine integrală de grâu (o felie) — 0,9 mg; lapte de soia (o ceașcă) — 1,4 mg; năut (jumătate de conservă) — 1,6 mg; spanac crud (o ceașcă) — 1 mg; spanac fiert (o ceașcă) — 3,5 mg; tofu (jumătate de ceașcă) — 1,8 mg; fistic (jumătate de ceașcă) — 4,4 mg; fasole verde (jumătate de cană fiartă) — 0,8 mg; sfeclă (o ceașcă) — 1,8 mg; cartofi (un cartof mediu) — 4 mg; legume cu frunze verzi (jumătate de ceașcă) — 2 mg; mazăre (jumătate de ceașcă, congelată, fiartă); pepene verde (o felie medie) — 3 mg.
Alte alimente bogate în fier: condimente (cimbru, mărar, frunze de dafin, oregano uscat, piper negru, scorțișoară, curry, rozmarin), muștar, pătrunjel, porumb, albuș de ou, pere, smochine, ciocolată neagră, ficat și alte tipuri de organe (rinichi, inimă, creier), linte, quinoa, carne de curcan, fructe de mare.
Se pare că formula câștigătoare este să păstrăm proporțiile, adică să ne bucurăm de amândouă tipurile de fier, întrucât, odată combinate cele două surse, este potențată absorbția lui în organism.
Cantitatea și tipul de fier din dietă sunt importante. E recomandat să nu exagerăm — excesul de fier poate avea simptome la fel de deranjante ca și lipsa lui.
Pentru a asigura absorbția maximă a fierului, este o idee bună să evitați inhibitorii de fier, prezenți în concentrație ridicată în cereale, ceai, precum și în calciu.
Asocierea greșită a alimentelor ne privează de beneficiile unei diete bogate în fier.
Pe scurt
Ceea ce mănânci poate avea un efect uriaș asupra sănătății părului tău.
Lipsa nutrienților potriviți — inclusiv vitaminele A, C, D și E, zincul, vitaminele B, fierul, biotina, proteinele și acizii grași esențiali — poate încetini creșterea părului sau chiar poate cauza pierderi de păr.
Din fericire, corectarea unei deficiențe în oricare dintre acești nutrienți poate ajuta la tratarea căderii părului.
Dacă credeți că vă lipsește vreunul dintre acești nutrienți, încercați să adăugați câteva dintre alimentele de mai sus în dieta dvs.
Pentru a afla și mai multe despre alimentele pe care ar trebui să le includeți în dieta dvs., pentru a vă asigura că părul dvs. este gros, puternic și sănătos, iată un articol pe care ar trebui să îl consultați: Top 10 super-alimente pentru un păr sănătos.
Voi reveni cu un articol despre biotină și importanța ei în tratamentul împotriva căderii părului.
Vă mulțumesc din nou că mă citiți. Dacă vi se pare interesant sau dacă găsiți că ar mai fi lucruri importante de precizat, nu ezitați să mă contactați.
Experiența dvs. este foarte importantă pentru mine.
Puteți contribui esențial la redactarea unui articol cât mai complet pe acest subiect.
Andreia Crețulescu – Managing Partner la Hermax.ro
mono@hermax.ro
